Anumite bacterii orale produc compuși acizi care descompun și eliberează minerale din structura dintelui (demineralizare)
Acest proces de demineralizare slăbește smalțul, în timp ce saliva ajută la refacerea mineralelor pierdute și la întărirea dintelui (remineralizare). În cazul persoanelor cu diete bogate în zahăr și / sau igienă orală inadecvată, bacteriile se pot acumula pe dinți într-un strat lipicios numit placă dentară bacterială. Atunci când sunt expuse la carbohidrați, bacteriile din placa dentară demineralizează continuu smalțul, depășind capacitatea proprie de remineralizare. Astfel, se produce o pierdere substanțială de minerale, ceea ce duce la distrugerea smalțului.
Cariile în stadiu incipient se prezintă ca o pată albă sau ca o leziune carioasă incipientă, sub suprafața dintelui. Atunci când leziunea străpunge suprafața smalțului, provoacă o cavitate în dinte. Pe măsură ce cariile dentare avansează, cavitatea poate ajunge la dentină și, mai târziu, la pulpa dentară. Acest lucru poate provoca dureri severe pentru pacient și, în cele din urmă, poate duce la pierderea dinților sau la apariția abceselor.
O leziune carioasă se poate forma oriunde pe suprafața dintelui, dar este cel mai probabil să apară pe suprafețele la nivelul cărora se realizează masticația (cariile ocluzale), în spațiile interdentare (caria interproximală) sau de-a lungul marginii gingivale. La pacienții cu rădăcini dentare expuse, cariile dentare prezintă un risc mai crescut deoarece progresează mult mai repede în dentină (cariile radiculare) și sunt mai greu de controlat.
Caria dentară este cea mai răspândită patologie a cavității orale la nivel mondial, afectând atât adulții, cât și copiii. Se estimează că 2,3 miliarde de oameni prezintă carii dentare la nivelul dentiției permanente, iar 530 milioane de copii prezintă carii la nivelul dentiției temporare.
Oricine poate suferi de carii dentare. Programele constante de prevenție oro-dentară au realizat o reducere masivă a apariției cavităților dentare în timpul copilăriei timpurii. În multe zone din Europa, cariile la copii sunt observate la o minoritate a populației tinere, adesea asociată cu statutul lor socio-economic și cunoștințele părinților despre sănătatea oro-dentară (alăptarea constantă cu sticle de lapte în timpul nopții). În ciuda realizării programelor preventive din timpul copilăriei, majoritatea populației încă suferă de cavități dentare în timpul vieții lor de adult când activitățile preventive sunt reduse sau apar noi factori de risc, cum ar fi:
- Igiena orală precară
- Consumul crescut de carbohidrați
- Gustări frecvente
- Xerostomia (gură uscată)
- Iradierea ale capului și gâtului (tratamentul cancerului)
- PUFA (pulpă vizibilă, ulcerație, fistulă, abces)